Guvernul a aprobat proiectul de lege privind desființarea Secției speciale. Ministrul Justiției, Stelian Ion, a catalogat demersul drept „un gest de normalitate”. 

Știre în curs de actualizare

Declarațiile ministrului Stelian Ion:

Desființarea SIIJ e un gest de normalitate. În 2017 câțiva ”corifei” ai justiției din acea vreme, Iordache, Nicolicea, Nicolae, sub oblăduirea lui Dragnea, gândeau înființarea ei și, într-o expunere de motive de câteva rânduri, nu reușeau să explice necesitatea înființării ei decât că se impune. De 3 rânduri a fost nevoie. Noi am explicat necesitatea desființării SIIJ. Bineînțeles că sunt și alte probleme de rezolvat, dar acesta a fost un obiectiv asumat în programul de Guvernare.

Toate mecanismele europene, GRECO, Comisia de Veneția, MVC au spus că înființarea acestei comisii e un regres. În 2017 a reprezentat un motiv de îngrijorare foarte mare. La acel moment CSM a fost foarte vehement în a semnala că înființarea secției nu se impune. A dat atunci un aviz negativ la înființare, argumentând că nu există un fenomen de corupție generalizat în rândul magistraților. 
Puteau să infirme procurorii din cadrul Secției speciale toate aceste bănuieli, semnale de îngrijorare, dar a urmat un bilanț rușinos. Această anomalie juridică creată de la bun început într-un mod contorsionat, cu nerespectarea unor principii – principiul separației carierelor, al specializării – deci crearea acestei secții a adus multe probleme.

Amintesc câteva din ele: anumiți magistrați, care au avut curajul să pornească anchete împotriva unor politicieni puternici sau au avut curajul să exprime puncte de vedere referitoare la atacurile la Justiției date prin legi, au fost chemați la SIIJ așa, ca din întâmplare. Pe de altă parte, fostul procurorul șef DNA a fost supus unui control judiciar demonstrat în instanță ca fiind ilegal. Vicepreșeidntele Comisie Europene a fost supus unei anchete foarte ciudate. O minoră a fost oprită să meargă la părinții adoptivi în străinătate. Renunțări la căi de atac în dosare în care erau implicați oameni de afaceri și politicieni importanți.

Pe lângă toate acestea se adaugă o ineficiență crasă: timp de aproape 3 ani am văzut că s-au adunat aproape 6000 de dosare nesoluționate, că formulează câte două rechizitorii pe an, niciun dosar care are în vedere fapte de corupție ale magistraților nu a  fost trimis în instanță, ca și cum deodată s-au terminat faptele de corupție pe partea aceasta.

E un moment de normalitate. Varianta pe care am propus-o a fost aceea de revenire la situația anterioară: dosarele care sunt acum în soluționare la SIIJ vor fi trimise la unitățile de parchet după competența după materie. Cele ce țin de criminalitate organizată la DICOT, cele care țin de corupție la DNA, cele ce țin de alte fapte la PICCJ sau la parchetele de pe lângă curțile de apel. Renunțările, clasările, trimiterile în judecată care nu au fost supuse unui control vor fi supuse unui control de către procurorul general.

Sunt chestiuni pe care le-am considerat absolut normale.Ce sunt haitele de câini albaştri care au început să apară pe străzi şi unde pot fi văzuţi

Inițial, CSM a fost împotriva înființării Secției speciale. Acum, paradoxal, pare a fi împotriva desființării. Doar apaent că dacă citiți avizul vedeți că nu e unul negativ referitor la măsura în sine a desființării, nu se găsește nicio apreciere la activitatea SIIJ, ba chiar e criticată. S-au cerut așa-zise garanții suplimentare de care ar avea nevoie magistrații, dar acestea sunt un fel de imunități suplimentare. Trebuie să vorbim într-un limbaj comun. Indiferent cum am împacheta, sunt niște imunități suplimentare. Nu au fost cerute de foarte mulți magistrați și vreau să vă reamintesc că sunt deja unele imunități asemenătoare cu cele ale parlamentarilor.





Source link

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here