Curtea Constituțională a decis că majorarea pensiilor cu 40% este constituțională. Judecătorii constituționali au respins astfel sesizările Guvernului cu privire la legile pentru aprobarea rectificării bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, care prevăd, printre altele, majorarea cu 40% a punctului de pensie.

În toamna anului trecut, Guvernul, condus atunci de Ludovic Orban, a sesizat CCR  în vederea exercitării controlului prealabil de constituţionalitate privind Legea pentru aprobarea OUG 135/2020 – rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 şi Legea pentru aprobarea OUG 136/2020 – rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

Mai exact, Guvernul Orban a atacat la Curtea Constituțională modificările operate de Parlamentul de atunci, controlat de PSD, rectificării bugetare realizate de Executiv în acea perioadă. În luna august, Guvernul Orban anunța că punctul de pensie va fi majorat cu 14% și, de la acel moment, liberalii au susținut în mai multe rânduri că procentul de creștere a fost stabilit pe baza realității economice. Cu toate acestea, la aproximativ o lună distanță, la propunerea PSD, parlamentarii din Comisiile de buget au abrogat articolul din rectificarea bugetară privind majorarea punctului de pensie cu 14%, în acest fel rămânând în vigoare legea sistemului public de pensii care prevede o creștere cu 40%. Majorarea cu 40% a rămas și după ce legea a trecut de Parlmanent.

 

Cum a argumentat Guvernul că majorarea pensiilor cu 40% e neconstituțională: Parlamentarii nu au identificat sursele de finanțare

 

Executivul a argumentat la acea vreme că Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale.

„În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, a transmis Guvernul atunci.

Executivul a mai precizat că parlamentarii „nu au identificate sursele clare de finanţare” a majorării de pensii propuse 

„În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini”, a mai explicat Guvernul.

„Distorsionarea construcţiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetăţenilor, inclusiv al prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli. Totodată, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situaţia economică internaţională provocată de pandemie şi maximă precauţie în menţinerea echilibrelor bugetare în beneficiul tuturor cetăţenilor”, mai arăta Guvernul la acea vreme.Mireasa s-a uitat în laptopul soţului, imediat după nuntă. I-a aflat secretul mizerabil şi a depus actele de divorţ





Source link

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here